Vizită de documentare la Biblioteca Academiei Române. Articol, de Bogdan Jugănaru

 

Vizită de documentare la Biblioteca Academiei Române

de Bogdan Jugănaru

3 mai 2018 a reprezentat o zi specială pentru Biblioteca Academiei Române, o instituţie care are menirea de a pune la dispoziţia publicului un vast patrimoniu cultural-ştiinţific, reprezentat de cele aproximativ 14.000.000 unități bibliografice de documente diverse.

În acea zi, ceva mai caldă decât normalul climatologic pentru acel început de mai, cum ar spune meteorologii la TV, Biblioteca Academiei Române a fost gazda studenților din primul an ai Facultății de Litere din cadrul Universității din București, Departamentul SID (Științe ale Informării și Documentării).

Sosiți într-o vizită de documentare la Biblioteca Academiei, grupul de tineri – care vor forma generația următoare de bibliotecari – însoțit de către domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală și de către doamna prof. univ. dr. Cristina Popescu, prodecan al Facultății de Litere – a fost întâmpinat de directorul general al instituției-gazdă, domnul dr. Cornel Lepădatu. Domnia sa a ținut să le expună, într-un discurs elaborat și bine documentat, câteva dintre aspectele poate mai puțin cunoscute, dar esențiale pentru istoricul acestei biblioteci naționale.

Prin urmare, primul popas a fost făcut în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” unde, la ora 10 a.m., s-a deschis evenimentul cu expunerea amintită mai sus, din care am reținut evocarea modului în care s-a produs, prin secularizarea averilor mănăstireşti din anul 1863, realizată de Alexandru Ioan Cuza, preluarea bibliotecilor pe care aceste edificii de cult le dețineau de către Biblioteca Centrală, denumită un an mai târziu Biblioteca Centrală a Statului, ale cărei colecții au fost transferate, la rândul lor, în anul 1901 către Biblioteca Academiei Române din cauza incapacității BCS de a le gestiona corespunzător și a Statului de a-și organiza și menține biblioteca, în acea epocă de pionierat biblioteconomic românesc.

Descriind foarte elocvent actul de naștere și dezvoltare al colecțiilor Bibliotecii Academiei, precum și rolul acestora în plan informațional, pentru cercetarea științifică și cultura românească, domnul director Lepădatu a creionat celor prezenți structura incipientă a instituției devenită astăzi un important centru info-documentar cu valențe multidisciplinare.

După prezentarea acestor puncte de reper istorice a urmat proiecția unui film documentar, realizat cândva de apreciatul post de televiziune TVR Cultural, care a adus în atenție valorile deținute de Serviciul Manuscrise Carte-Rară și Cabinetul de Stampe, două compartimente emblematice pentru Biblioteca Academiei Române, precum și o scurtă referire la importanța bibliotecii în ansamblul său.

A urmat un tur ghidat al celor prezenți, sub coordonarea subsemnatului, care a inclus vizite documentare în toate structurile importante ale bibliotecii. Celor prezenți li s-au adus la cunoștință modalitățile de intrare a documentelor în colecții (achiziție prin cumpărare directă, donație, abonament, schimb internațional de publicații și fondul legal de publicații – conform legii depozitului legal).

Astfel, s-a realizat o vizită complexă, pornind pe traseul circulației documentelor, de la intrarea lor în bibliotecă prin intermediul Serviciului Dezvoltarea Colecţiilor și Schimb Internațional, mergând prin serviciile și cabinetele deținătoare de documente, regăsite în majoritate în cataloagele tradiţionale din cele două săli de referințe, continuând cu cele două săli principale de lectură ale instituției vizitate, apoi, prin serviciile de prelucrare a colecțiilor și încheind cu Serviciul IT, responsabil – printre altele – de digitizarea acestora.

Așa cum am menționat, prima oprire a acestui tur a fost la Serviciul Dezvoltarea Colecțiilor și Schimb Internațional, unde doamna Irina Andriciuc a detaliat cu profesionalism toate etapele de lucru din fluxul activității serviciului, inclusiv modalitatea de preluare a donațiilor, de funcționare a schimbului internațional și a publicațiilor intrate în bibliotecă în baza legii depozitului legal.

A urmat vizitarea unui depozit de publicații periodice noi, unde, gestionarul documentelor respective, doamna Vali Popa a explicat studenților și însoțitorilor lor care sunt etapele fluxului de lucru în depozit, pe ce baze este organizată așezarea la raft a serialelor curente, care este modul de constituire a catalogului intern, cu fișele de serviciu, cum se procedează în vederea servirii către sălile de lectură a buletinelor cu solicitările aferente, venite din partea publicului cititor.

Turul ghidat prin cele două săli de referințe (cu acces liber la catalogul electronic în evidențele căruia utilizatorii pot regăsi documente apărute după anul 1995 și la catalogul tradițional în care se regăsesc toate celelalte documente, apărute anterior acestui an) și prin cele două săli de lectură a fost edificator în descrierea comunicării dintre depozitele de documente și utilizatorii aflați în aceste spații destinate lecturii. La ghidarea detaliată a celor prezenți o contribuție deosebită i-a revenit doamnei bibliograf Silvia Dascălu care a descris în detaliu toate segmentele care definesc activitatea Serviciului Comunicarea Colecțiilor.

O mențiune specială, la sala „N. N. Constantinescu”, cunoscută și sub denumirea de „Sala 2”, unde custodele acesteia, domnul drd. Mirel Berechet a expus studenților și personalului însoțitor tehnica informatică disponibilă acolo, prezentând câteva informații utile, printre care și faptul că din incinta acestei săli se pot accesa baze de date științifice pe care utilizatorii le pot consulta gratuit.

Foarte interesante au fost și cele trei cabinete speciale, cu valoroasele lor documente, având caracteristici aparte: Serviciul de Manuscrise și Carte-Rară, Cabinetul de Stampe și Cabinetul de Numismatică.

La Manuscrise, atât studenții cât și însoțitorii lor au putut admira documente istorice medievale, între care un act cu o pecete a lui Ștefan cel Mare, foarte frumos descrise de către doamna Liana Năstășelu, bibliograf al acestui compartiment de elită al BAR, apoi incunabule, de asemenea, comentate în detaliu de către doamna dr. Lorența Popescu, urmate de seria expunerilor și comentariilor unor manuscrise grecești prezentate de domnul drd. Andrei Țârlescu, specialist în greacă veche.

 

 

Cabinetul de Numismatică, un alt compartiment de elită al BAR, a oferit vizitatorilor posibilitatea vizionării unor monede dacice, romane și bizantine din colecția Orghidan, extrem de rare și foarte profesionist prezentate de către domnul dr. Emanuel Petac, cercetător și președintele Societăţii Numismatice Române, un expert în domeniu. Acesta a susținut o prelegere foarte bine structurată tematic și apoi, cronologic, de o înaltă ținută academică, pe parcursul căreia au fost redate aspecte ale vieții personalităților care erau reprezentate pe fațetele monedelor, ale donatorilor și ale epocilor în care fuseseră emise, prin contextualizarea istorică bine pusă în valoare de către eruditul vorbitor.

Cabinetul de Stampe a oferit, la rândul său, posibilitatea intrării în contact vizual cu gravurile unor nume mari ca Albrecht Dürer sau Rembrandt, comentate cu profesionalism de către șefa serviciului, doamna Cătălina Macovei, apoi de către doamnele Anca Vitan, Alina Popescu și domnul dr. Eugen Costache, bibliografi ai acestui cabinet special.

Drumul prin tezaurul BAR a continuat cu prezentarea circuitului de lucru al Serviciului de Catalogare și Clasificare Cărți, realizată de coordonatoarea acestuia, doamna Alexandrina Moraru, alături de domnul drd. Remus Brihac. Cei prezenți au putut afla lucruri inedite din activitatea de clasificare, indexare și catalogare a cărților.

Pașii ni s-au oprit apoi la etajul al III-lea, unde se află Serviciul Catalogarea și Clasificarea Periodicelor, Foi volante-Grup. Aici, subsemnatul a schițat câteva elemente din ceea ce înseamnă aspectele definitorii ale serialelor, ceea ce presupune prelucrarea publicațiilor periodice, atât în sistemul tradițional cât și în sistem informatizat, modul în care acest fond, care reprezintă cea mai mare colecție de periodice românești din lume, este valorificat pentru a servi interesului public. În continuare, a fost prezentată celor prezenți o altă expunere, având drept subiect fondul special de foi volante al Bibliotecii Academiei Române, care însumează cel puțin 360.000 unități bibliografice, aspecte legate de istoricul și caracteristicile acestora, modul de regăsire în cele două cataloage ale instituției gazdă: cel tradițional și cel electronic, apoi o scurtă incursiune în metodele de prelucrare a lor în sistemul integrat de bibliotecă Aleph 500 (format UNIMARC Bibliographic), aportul informațional adus de aceste documente în aria cunoașterii, cum pot fi valorificate în acest sens și cum vor fi structurate acestea în viitor.

Serviciul de Bibliografie Națională a completat seria prezentărilor printr-o consistentă expunere a coordonatoarei acestui serviciu, esențial pentru funcția de bibliotecă națională a BAR, doamna Mihaela Dragu, un bibliograf cu multă experiență și pregătire riguroasă de specialitate, care a vorbit celor prezenți despre elaborarea instrumentelor de lucru pe care acest serviciu le realizează începând cu Planul bibliografic al lui Ioan Bianu din 1895 și până în prezent, când se lucrează – printre altele – la elaborarea Bibliografiei Cărţii Româneşti (1919-1952), ale cărei înregistrări bibliografice pot fi regăsite în catalogul electronic, baza BIB. Acest tip de lucrare implică o activitate amplă care s-a transmis peste veacuri generațiilor de bibliografi și bibliotecari ai prestigioasei instituții din Calea Victoriei nr. 125.

Cele patru ore de explorare a colecțiilor BAR s-au încheiat cu Serviciul Informare Ştiinţifică unde doamna Mirela Stermin a realizat o demonstrație de scanare cu echipamentul din dotarea bibliotecii, explicând care sunt etapele de lucru în realizarea unui obiect digital, impresionând audiența.

În loc de concluzie:

Nu avem cum să estimăm efectele pe care această importantă vizită universitară la Biblioteca Academiei Române le-a lăsat în memoria participanților, dar putem face o evaluare din perspectivă inversă și anume, impresiile proprii, de observator activ al manifestării, încărcate, în mod evident de subiectivismul specific fiecăruia dintre noi.

Pentru început, am putea considera că noua generație de bibliotecari și bibliografi – pe care am cunoscut-o pe 3 mai 2018 – denotă o bună cunoaștere a tehnologiilor actuale, dotările personale și felul în care au perceput elementele tehnologice prezentate, personal, mi-au produs impresia că, din acest punct de vedere, biblioteca are viitorul asigurat.

Din perspectivă comunicațională, am avut plăcuta ocazie de a observa un grup de intelectuali în curs de formare, cu potențial foarte ridicat, ale căror cuvinte-cheie sunt: bun simț, inteligență, agerime, nerăbdare, dinamism, exigență și spirit de echipă.

Este un profil care seamănă cu grupul-țintă de public tânăr pentru ale cărui cerințe/exigențe, noi, cei din sistemul național de biblioteci, ne „antrenăm” să facem față. Tocmai aceste similitudini reprezintă și motivul pentru care putem considera că cele două grupuri tinere care vor interacționa în „câmpul tactic” al lecturii epocii viitoare (bibliotecar – utilizator) vor putea colabora cu succes, într-un context cultural și tehnologic aflate într-o permanentă dinamică evolutivă.

Toate aceste constatări creează premisele unei bune evoluții a sistemului de biblioteci într-o Românie a generației următoare, generație pe care o salut!

Pe tot parcursul maratonului documentar de la BAR am fost însoțiți de colegi ai instituției noastre, care au furnizat, la rândul lor, informații și au acordat asistență oaspeților, atunci când situația a impus-o: drd. Oana Popescu, dr. Maria Nadia Petre, ing. Ovidiu Alexandrescu (suport informatic) și doamna Mihaela Dragu.

De asemenea, a avut loc permanent o discuție interactivă.

Nu pot, așadar, încheia mica expunere a celor petrecute la Biblioteca Academiei Române pe 3 mai 2018 fără a mulțumi tuturor celor menționați pe parcursul relatării și a-mi exprima speranța că  această vizită a deschis calea unor evenimente de promovare a colecțiilor acestei instituții care a depășit 150 de existență continuă în slujba culturii și științei române.

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.