O părere la “Vindecarea aripei rupte. Epigramă, de Petre Cazangiu

  1. Plimbare de placere

    Cine o fi sot, ala, cu o aripa si un picior?
    Ii lipsea bietului, o jumatate.
    Cum de o fi fost sot,
    Cu o singura parte?
    Si cealalta
    Era prea departe.

    Cine o fi sot, ala, ce pasare
    De zi, si de noapte,
    Care sa n-aiba cu cine sa zboare?

    Macar
    Pana – colo –
    Pe calea ferata –
    Pana in fundatura mahalalei lui Caragiale…
    Cea capitala.
    Din fata.

    Sa-si invite
    Jumatatea,
    Macar,
    O jumatate –
    Iubita, candva –
    Mai mult nazarita –

    Sa priveasca –
    De pilda –
    Un Imparat care creste pe scena
    Gaini…

    Sa plece
    Entuziasmati
    De asa noutate –
    Si –
    Sa se intoarca
    In noapte
    Cu trenul
    Acasa.

    Ce mare
    Filozofie
    Mai pacatoasa?

    Decat o plimbare
    De la etajul – noua –
    Al pasarilor –
    Atat de incremenite
    In jumatate –

    Pana in centru,
    Si inapoi…

    Cu nicio privire
    Pe noi…

    22 mai 2017

Lasă un răspuns