Vasile Voiculescu: Lostrița, nuvelă interpretată de D. Ionescu

Cuvintele folosite evocă o perioadă mai veche și dau impresia de autenticitate a unei lumi aflate la marginea realului cu fantasticul. Pentru locuitorii acestui sat, legendele au importanță și mereu se așteaptă ca fapte fantastice să trăiască și ei, după cum auziseră, în cazul altor consăteni.

Cuvintele fixează locul despre care se povestește, într-un spațiu fantastic, dar și într-un timp aproape imemorabil. Singura mărturie a locului o depune doar scriitorul.

În altă carte nu aflăm o lume similară. Satul prezentat este o insulă de fantastic și de tradiție în cultivarea legendelor locale. Avem impresia că este descrisă o Atlantida autohtonă, pe care dacă am căuta-o, n-am găsi-o, dar despre care știm că a existat.

Personajul principal este lostrița, în sensul că influențează mentalul așezării. În cea mai mare parte a prozei este absentă, dar cu toate acestea, mereu se discută despre ea.

Lostrița, după Dex, este un soi de pește întâlnit în apele țării. În optica lui Vasile Voiculescu, este fantastică datorită faptului că nu a fost prinsă niciodată, deși au existat partide de pescuit care au vizat-o. Oamenii locului mereu au încercat să clarifice legenda cu privire la înfățișările diafane și umane pe care lostrița, în prezența tinerilor, le ia.

Ea trăiește în locurile cu apă scăzută, pentru a fi văzută. Apoi se deplasează în zonele cu apă adâncă, atrăgându-i pe localnici în capcană. În fapt, lostrița înoată dinspre legendă spre realitate sau dinspre trecut spre momentul actual. E o viețuitoare fabuloasă și pentru că supraviețuiește mereu. E vorba numai despre o singură lostriță.

Alt personaj important este Aliman, un tânăr ambițios și care crede în legende.

Sunt doua variante în ceea ce-l privește: fie vrea să lichideze valabilitatea legendei, adică s-o elucideze, fie era fermecat de lostriță, astfel încât să-și fi dorit încă o dată să o revadă.

Fantasticul este aplanat de o întâmplare care afectează satul sau mai multe: ,,Plouase sus la munte și Bistrița venise din mal în mal, cărând sfărâmături de sate la vale, cu case, oameni și vite”.

Lasă un răspuns