Un filosof în agoră. Poem, de Dan Ionescu

Un filosof în agoră

 

 

Umbla printre lucruri

cu scara iluziei în mâini,

pregătit s-o sprijine de arbori.

Se întreba mereu

dacă talazurile pe care le simte

izbindu-l în piept aparțin zării

sau ale ideii că zările însele sunt alte mări.

A spus că jocului său îi lipsește ceva:

Așteptați! Mai-marii vă vor strecura și vouă

o clipă de liniște în viață.

Și nu uitați! Lumea se va reîntemeia

de la omega spre alfa”.

O părere la “Un filosof în agoră. Poem, de Dan Ionescu

  1. Numele Păcatului

    Nu Soarele e Focul
    Ce pustie Pământul…

    Haosul și Ura sângeră tot Locul,
    Pârjole Minciuna – CERULUI – Cuvântul!

    Petre Cazangiu

Lasă un răspuns