Tânguirea hamalului Abu Hassan, de Liviu Florian Jianu

Tânguirea hamalului Abu Hassan
Căldură mare! Trece caravane
Și scoate fum cămilele pe drum –
Și pe trotuare – Fetele Morgane
Fac tot tacâmul – fetelor –
                   de-acum –
 

 
Căldură mare! Nu mai e sifoane,
Sugiuc, halvițe și sirop polar –
Cu beduinii lumii – la butoane –
Ce să ai parte – de salar – măcar?
 
Căldură mare! Să-nnoptăm la slujbe
Stahanoviști – deșerți – de când ne știm –
Și să cântăm – la bucurii – de drujbe –
Să-nvie și Allah – din țintirim!
 
Căldură mare! Pensia – oare vine?
S-or îndura ai lumii corifei –
Și vom primi – iar – câteva – măsline –
Și un burduf de brânză – pentru ei…
 
Căldură mare! Da-mpletiți-mi patul
Din rogojini – puneți-mi și un pai –
Că poate chiar Califul – Prea Înaltul –
Mă va primi-n răcoarea lui – din Rai!
 
Și pentru că hamalul, ca hamalul –
Tot clovn rămâne-n veacul cel netot –
V-am păcălit! Sunt Sancho Panza – calul
Cel deșelat – al Domnului Quijot…

Lasă un răspuns