Tangențe. Poem de dragoste, de Liviu Florian Jianu

Tangențe
Te întâlnesc la diverse vârste, iubito –
N-ai douăzeci și cinci de ani –
                    niciodată –
Oricât eternitatea ta – ți-au iubit-o
Atâți cuceritori –
                   treaptă –
                             cu treaptă –
 
Ai – de fiecare dată – alt anotimp –
                   în privire –
Alt palton – peste frunzele goale –

Și părul – aranjat într-o pădure de lire
Curgând ca o mare – peste palmele tale –
 
 
Te întâlnesc la diverse vârste – schimbată
În femeile toate – ca-ntr-o oglindă
Ce-mi arată ciripitul tău – ca să poată
Mângâierea ce-mi dai – să mi-o-ntindă –
 
Si se spune că n-avem pereche –
Că nu ne naștem –
          la aceeași vârstă –
                   vreodată –
 
Când – de fapt – iubim lume nouă – și veche –
Unii – au înviat –
                   alții –
                             au murit –
                                      laolaltă…

O părere la “Tangențe. Poem de dragoste, de Liviu Florian Jianu

  1. Autentică teoremă reciprocă

    Ajuns-am drumul să ne-ntâmple
    Aur nuntind, cu-argint la tâmple…

    Cât timp mai e și, -n plus, o zi
    Giuvaergiu tot TU să-mi fii!

    Petre Cazangiu

Lasă un răspuns