Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise

Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”

Apariţia noilor forme ale mass-media a avut ca rezultat începerea unei era a abundenţei informaţionale. Există mai multe informaţii, mai multe tipuri de mass-media, mai multe dispozitive mobile şi mai multe opţiuni de comunicare decât oricând înainte. Specialiştii consideră că new media are unele repercusiuni negative vieţii sociale, prin faptul că avem tendinţa de nu mai analiza informaţiile primite, renunţând la gândirea critică. Formele de new media induc şi un deficit de atenţie, fenomen datorat faptului că persoanele tind să se informeze din sursele media în timp ce desfăţoară şi alte activităţi, de exemplu: ascultă la radio în timp ce conduc, urmăresc televizorul în timp ce fac treburi casnice, navighează pe Internet în timp ce ascultă muzică sau comunică pe chat cu prietenii.

Una dintre primele analize asupra mass-mediei a fost realizată de Sven Birkerts (1994). Pornind de la întrebările care îi frământau pe teoreticienii precursori, Birkerts, în lucrarea sa The Gutenberg Elegies, pleacă de la premisa că existenţa culturii scriese luase sfârşit. Elogiile aduse lui Gutenberg au doublu rol: unul comemorativ, altul de avertizare cu privire la era digitală. Bikerts demonstrează că new media accelerează procesele deja începute de către mass-media tradiţională, în vederea realizării unui flux mai rapid şi mai abundent de informaţii şi a ruperii legăturii între spaţiu fizic şi dimensiunea socială. Rezultatul a fost un angajament tot de natura instantanee de comunicarea mediată de computer.

În era digitală, unde informaţii par a fi infinite, Birkerts (1994) a susţinut că modul nostru de gândire s-a schimbat. Acţiunile de deliberare sunt supuse unei presiuni constante a timpului, hotărârile sunt luate din ce în ce mai repede cu fiecare zi ce trece. Nevoia de a şti despre ceea ce se întâmplă în lume s-a rtansformat în nevoia de a şti cum să accesăm datele şi informaţiile care ne interesează. Abundenţa de informaţii furnizate de tehnologile recente şi a capacităţii impresionante de stocare a acestora au făcut ca setul de competenţe de preluare şi corelare a dateler să fie mai important decât înţelegerea lor.

Unele dintre preocupările timpurii ale lui Birkerts sunt preluate de către analiştii de astăzi. Maggie Jackson (2008) susţine că utilizarea intensă a new media are ca rezultat dezvotarea unei culturi deficitare în atenţie. Aceasta a apărut ca urmare a modului în care receptăm informaţiile din media şi anume prin stimulare constantă, fragmentare şi derularea în paralel cu alte activităţi. Acest mod poate fi distractiv şi amuzant, dar nu are o valoare intelectuală.  O astfel de cultură subminează capacitatea noastră de a ne concentra şi de a conştientiza aspectele mai profunde ale vieţii, care sunt piatra de temelie a relaţiilor intime sociale, întelepciunea şi dezvoltarea intelectuală.

Reţelele sociale constituie partea cea mai importantă, cea mai prolifică şi cu cea mai ridicată forţă de impact social dintre componentele a ceea ce se cheamă social media. Ele sunt, totodată, şi produsele de comunicare-interacţiune generate în ultimii ani de sistemul Internet. Social media apar la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut, ca o soluţie de utilizare a Internetului în scopuri de marketing social. Sunt instituite, pe de o parte, ca locuri de diseminare şi discutare de informaţii, cunoştinţe şi opinii şi, pe de alta, ca modalităţi de folosire a sistemului Internet, a facilităţilor online,  audio şi video ale acestuia;  în mod conex este exploatat potenţialul lor de comunicare şi de afaceri, valorificându-se facilităţile imensei platforme informatice.

Alături de social networks, în mod curent se mai includ în social media şi produse precum:

– wiki-urile [website-urile ce admit adăugarea de către cei interesaţi de conţinuturi sau preluarea de informaţie, delimitându-se informatic ca un document mutual ori ca o bază de date; este renumit website-ul Wikipedia (enciclopedie on-line ce conţine peste 2 milioane de articole, în limba engleză)];

– forum-urile (partitii de discuţii on-line, centrate pe teme, subiecte şi interese specifice; acestea s-au constituit, avangardist, chiar înainte de consolidarea conceptului de social media);

– blog-urile (un gen de jurnale on-line; organizate pe actualitate, articolele cele mai recente apărând primele);

– podcast-urile (seturi de fişiere video, audio sau audio-video disponibile pe abonament);

– microblog-urile (un fel de combinaţie între blog şi reţelele sociale, având adiţional ca specificitate posibilitatea ca fragmente de conţinut să fie diseminate on-line şi prin reţele de telefonie mobilă; dintre microblog-uri cel mai cunoscut este Twitter, de recunoaştere bucurându-se şi Plurk, Identi-ca, Pownce etc.);

– comunităţile de conţinut (zone de organizare, diseminare şi comunicare cu diferite specializări tematice, ideatice, problematice şi de conţinut; sunt binecunoscute Flickr şi Picaso, axate pe fotografii; este notoriu YouTube, centrat pe videoclipuri; de recunoaştere se mai bucură FriendFeed, Propeller, Mixx şi Digg).

Deşi există controverse pe tema integrării email-ului cu social media, aceasta din urmă  nu există fără email. Email-ul este de bază pentru că înlesneşte comunicarea/interacţiunea site-urilor / aplicaţiilor cu cei care le folosesc. Prin email trece totul: crearea contului, confirmările, notificările de orice fel. Totul este în contul/conturile de email: userul şi parola, notificările de pe facebook, pe twitter sau invitaţiile de pe LinkedIn. Chiar dacă utilizatorul nu este unul activ pe aceste site-uri, el este anunţat în permanenţă de toate alertele.

Din punctul de vedere al userilor, email-ul este esenţial pentru a exista in social media, deoarece pentru a beneficia de un cont pe una din reţelele sociale, trebuie să ai o adresă de e-mail.

Social media se defineşte şi se identifică drept alternativă pentru mass-media (televiziune, presă sau website-uri de ştiri). S-ar zice că mass-media reprezintă media de nivel modern, iar social media este media de evoluţie postmodernă. Caracteristica mass-media este aceea de a furniza un mesaj, ca miză a unei comunicări autarhice şi care nu admite contestarea, intervenţia sau interacţiunea la nivel global sau local.

Social-media se edifică în jurul unui mesaj variabil, fundamentat pe o dinamică relaţională în care emiţătorul şi audienţa interacţionează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creaţia înainte de toate a marketingului, social media depăşeşte „omul unidimensional” şi mass-media de unică focalizare şi dublează dimensiunea comunicaţională, face procesul comunicaţional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar finalmente angajează într-o relaţie directă marca, produsul, brand-ului cu publicul cumpărător, cu clientul.

Mesajul static de mass-media este populat în social media cu furnizarea ori absorbţia de percepţii, poziţii, opinii ori idei strict personale ori de grup.

În opinia specialiştilor în social media E. Constantinidos şi Stefan J. Fontain, conceptul ar acoperi 5 domenii:

a) social networks: aplicaţii ce permit utilizatorilor să-şi creeze web site-uri personale accesibile acestora pentru schimbul de mesaje comunicaţionale;

b) blogs: jurnale on-line ce sunt deseori combinate cu Podcast-urile;

c) communities: website-uri care organizează şi diseminează variate conţinuturi specifice;

d) forums/bulletin boords: site-uri pentru schimbul de idei şi informaţii uzuale, antrenate de interese speciale;

e) content aggregators: aplicaţii ce permit utilizatorilor să gestioneze conţinutul unui web; aceste site-uri utilizează tehnici precum cele cunoscute sub numele de Real Simple Syndacation sau Rich site Summary (Constantinidos E., Fontain S. J., 2008, pp. 231-240).

Social media apar la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut, ca o soluţie de utilizare a Internetului în scopuri de marketing social. Sunt instituite, pe de o parte, ca locuri de diseminare şi discutare de informaţii, cunoştinţe şi opinii şi, pe de alta, ca modalităţi de folosire a sistemului Internet, a facilităţilor online, audio şi video ale acestuia; în mod conex, este exploatat potenţialul lor de comunicare şi de afaceri, valorificându-se facilităţile imensei platforme informatice.

O părere la “Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise

  1. Domnul profesor Vladutescu Stefan este cunoscut in lumea stiintelor comunicarii prin lucrari apreciate atat in tara cat si in strainatate. Retelele sociale reprezinta structuri sociale de comunicare ale secolului XXI, rapide, elaborate, facile tuturor celor care acceseaza Internetul pentru socializare dar mai ales pentru documentare. Trebuie mantionat faptul ca aceasta tema este abordata in cartea Next flood level of communication: Social Networks (Shaker Verlag GmbH, Germany, 2013) cu generozitate si deosebit de bine documentata.

Lasă un răspuns