S-a stins din viață DINU IANCULESCU, actor al Teatrului Mic

S-a stins din viață DINU IANCULESCU, unul dintre actorii trupei Teatrului Mic

 

 

Teatrul Mic anunță cu regret că s-a stins din viață, în 7 februarie, la Frankfurt am Main, Dinu Ianculescu, actor și poet român, unul din gentlemenii scenei românești și una dintre cele mai cunoscute voci de televiziune din România.

Născut în 1925, Dinu Ianculescu a absolvit Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București, dar, inițial, s-a făcut cunoscut și auzit prin poezia protestatară împotriva dictatului de la Viena în anii ’40, din ziarul „Ardealul”, iar în anii ce au urmat și în alte publicații, precum „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Fapta” și „Tribuna” din Brașov. Cum îi place să spună, deoarece se „schimbaseră vremile”, Dinu Ianculescu se dedică teatrului și filmului, ca actor angajat al Teatrului Național București, apoi la  Studioul actorului de film „C. Nottara”, devenit Teatrul Tineretului, de unde pleacă, la chemarea regizorului Radu Penciulescu, la Teatrul Mic.

Pe scenă aducea prestanță și prezență, o eleganță care îl făcea remarcat. Aceleași atribute le-a transferat, prin vocea sa educată și melodioasăemisiunilor Teleenciclopediei, de la Televiziunea Română, unde a colaborat încă de la înființare.

La Teatrul Mic a jucat în spectacole emblematice pentru teatru, unde a lucrat cu regizori de prim-rang, precum Silviu Purcărete („Nebuna din Chaillot”, 1978; „Diavolul și bunul Dumnezeu”, 1981; „Richard III”, 1983), Cristian Hadjiculea („Nu pot să dorm”, 1982), Cătălina Buzoianu („Maestrul și Margareta”, 1980), Sorana Coroamă-Stanca („Nu suntem îngeri”, 1975; „Două ore de pace”, 1977) sau Valeriu Moisescu („Emigrantul din Brisbane”, 1970).

Stabilit în Germania, Dinu Ianculescu și-a continuat cariera artistică, și a jucat la Darmstadt și Munster, a realizat emisiuni radiofonice în Frankfurt am Main. Făcea dese drumuri înapoi în țară și fost prezent la sărbătorirea de 50 de ani a Teatrului Mic, din 2013, ocazie cu care a scris: „Pentru voi, dragi colegi de suflet, și pentru cei ce vin, cu toată inima (din păcate bolnavă) Salutul meu.”

O părere la “S-a stins din viață DINU IANCULESCU, actor al Teatrului Mic

  1. Bucuria vietii

    Nu ai fi zis niciodata
    Fie numai si-n soapta
    Ca vocea aceea grava,
    Alunecata,
    Timbrata

    Care stia
    Sa puna toate hainele
    Punctuatiei
    Simtirii romane
    Pe ea

    Ar putea
    Sa aiba strangeri
    Si restrangeri de inima
    Vreodata –

    Nu ai fi zis… si totusi, dincolo de perdeaua
    De sunete
    Ce are
    O voce –
    Chiar si cea mai mare voce
    A limbii romane
    Sa sune?

    Disciplina senina
    A zorilor?

    Limpezimea
    Miscarilor
    Zilelor?

    Si impacarea
    Enorma
    Cu sinele
    La apus,
    Si apusul
    Tututor
    Amintirilor?

    Nu ai fi zis niciodata
    Ca exista mari voci
    Care pot
    Colegial
    Sa si taca.

    Ba chiar
    Sa se planga.
    O singura paranteza
    In viata lor toata.

    Sa salute
    Teatrul
    Atat de mic
    Al colegilor lumii
    Cu inima
    “din pacate, bolnava”.

    Altfel,
    Ar fi jucat
    Bucuria vietii
    Fara de capat…

    doar s-o poetizeze
    mai bine…

    10 februarie 2017

Lasă un răspuns