Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente

Dan Ionescu: Presa literară din Oltenia, Ed. AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 45 de lei

  1. Reflectarea jurnalistică a traiului de zi cu zi

În anii douăzeci ai secolului trecut, se scria despre reorganizarea lecturii publice în Franţa: „În jurul fiecărei biblioteci, trebuie să se organizeze cicluri de conferinţe care să trezească gustul de citit în publicul vizitator” (Velicu, 1924, p. 380). Parisul avea „83 de biblioteci populare întreţinute de Primărie. Bucureştiul nu are niciuna. În timpul războiului, lucru curios, numărul cititorilor a fost de două ori mai mare faţă de anii normali. Chiar în acei ani s-a mărit numărul bibliotecilor. Populaţia avea nevoie de o mângâiere, de o uitare, de o încurajare în suferinţă. Sufletul îşi afla sprijin în cărţi, ceea ce n-a fost la noi” (Velicu, 1924, p. 380). Sursa informațiilor o constituie o broșură semnată de Marcel Clavié, cu succes în epocă şi tradusă în limba română.

Unghiurile acestea de vedere vin după un război fără precedent în distrugere şi exprimă curiozitatea momentului asupra schimbărilor din lume. 

Inevitabila privire către America a determinat o idee în care se credea atunci: „Nu va trece multă vreme şi vom avea şi noi în marile oraşe curtea şcolii pe … acoperiş” (Mardan, 1924, p. 377). 

Cât de departe părea America, imaginea ei. Gazetele erau ca un ochean al lui Gulliver îndreptat spre ţara uriaşilor: „La New York unde sunt case zgârie-nori, cu zeci de etaje, este lucru explicabil să urci copiii pe acoperişuri ca să se joace între gratiile de sârmă, asemenea ursuleţilor din menajerie. Dar la noi unde e atâta spaţiu, ar fi tolerabilă aici o asemenea inovaţie impusă de nevoi? Şi totuşi nu e departe ziua aceea” (Mardan, 1924, p. 377). Se deplânge lipsa de spaţiu din marele oraş american. Din inocenţa acestei păreri de rău, că americanii nu ar avea spaţiu şi de aceea înfiinţează grădiniţe pe blocuri, derivă o comparaţie implicită care ne defavorizează, dar şi opinia despre Efectele prohibiţiei alcoolului în Statele Unite care la început păreau pozitive: „Consumarea alcoolului sub toate formele a scoborât la 2%. Delictele provenite din beţie atingeau în 1916 la New York, cifra de 16355; în 1922, au coborât la jumătate, la 8765. Alienaţia mintală din cauza alcoolismului a scăzut de la 10 % la 2 % – 3 %. Tuberculoza şi criminalitatea au scăzut de asemenea cu procente însemnate. Aceia care profită mai mult sunt copiii. Pentru ei se economisesc mai mulţi bani, sunt sănătoşi şi căminul părintesc e mai fericit” (Velicu, 1924, p. 381).

Percepția se maturiza însă. Din America, dintr-un sector care interesa, al pedagogiei, se iau informații de anvergură: „Americanii au pus în practică această selecționare a capacităților intelectuale, selecționând dintr-un număr de 250000 de copii de școală, un număr de 643, cu un coeficient de inteligență minimum de 140. Au format școli speciale pentru instrucția și educația lor” (Iovănescu, 1931, p. 67).

Traiul danezilor încă era plin de tradiţie şi marcat de două evenimente, plecarea pe mare, la pescuit, unde „stau 7 – 8 luni” (Modiga, 1934, p. 265), a bărbaţilor şi feciorilor, şi revenirea, un fel de transhumanţă, al cărei pericol însă nu vine de la asociatul în activitate, ci de la chiturile şi furtunile marine.

Lasă un răspuns