Marea experiență, de Liviu Florian Jianu

Marea experiență
În viața mea
Stau viețile multor oameni la rând
Să le citesc cărțile.
Eu citesc
Înainte
Ca melcul
Și în față și-n spate îmi  vin cochilii nedesfăcute de vieți.

Gust și eu
Cât mai pot să cuprind
Din atâtea fire,-nverzire,
Cât îmi las
Și mă lasă și grija și bucuria de –a alerga și eu, melc,
Pe abrupta faleză, sau plaja cea dulce, între mări și nisipuri,
 
Și mă pierd
Între viețile ce au fost
Și acelea ce or să vină.
 
Pe măsură
Ce mai mult
Sau puțin
Le citesc
Nici nu știu
Dacă viețile le sunt cărți,
Dacă cărțile le sunt vieți.
 
Cine,
Pe cine,
Compune.
 
Sau poate
Că în cărți și în vieți
Sunt eratele lor
Corecturile
Variantele de autor
 
Oferite ca mostre de studiu,
Și modele ca să inspire,
Și mie.
 
În viața mea
Nu am citit mai puțin
Decât acum
Când am timp pentru toate
Cărțile, viețile lumii,
A le străbate.
 
Ele trăiesc,
Trăiesc,
Înainte,
Sau Înainte,
Și eu n-am timp destul
Nici să le dau bună-ziua
Nici să le citesc
Mai întâi
Nici să le scriu
Cărțile mele
Din cunoștințele căpătate,
Nici să le adresez măcar
Cele mai bucuroase felicitări și zilnice sărbători ale lor,
Și cele mai bune urări
De maximă sanatate.
 
Dar sunt liniștit.
Trăiesc de când mă știu
Cu o certitudine  în afara cochiliei
Care mă absoarbe:
că marea experiență are continuitate.
Am nevoie aici
Numai de firele mele de iarbă,
Melci, Mare și soare,
si ochii aceștia
cu care pipăi
să cern din sarea care -mi sclipește
 prin cele site…

O părere la “Marea experiență, de Liviu Florian Jianu

  1. Încovoiaţi de gânduri fără glas

    Toate tăcerile din lume de-ar porni
    Să ardă la lumină, într-o zi,
    Pământu-ar fi, etern, feştilă-n sfeşnic
    Şi ar vui – vulcan – cu ţipăt veşnic!

    Petre Cazangiu

Lasă un răspuns