Eseu argumentativ: Despre copilărie*, de Dan Ionescu

images

Despre copilărie*

(Din volumul în curs de apariție, Virtualități ale compromisului)

„Copilăria este inima tuturor vârstelor.“ (Lucian Blaga)

 

Aceste cuvinte îmi aduc aminte de o maximă a lui Constantin Brâncuși, potrivit căreia fără amintirea copilăriei nu ne-am simți niciodată cu adevărat tineri.

Visurile din copilărie și felul dinamic de a fi atunci devin repere de refacere spirituală în momente mai grele în viață pentru că inocența vârstei ascunde piedica.

Nimic din povara unui moment nu a reprimat dispoziția de a aspira să devii o persoană importantă. Ar fi o nedreptate, față de copilul care ai fost, să ții cont de greutăți, și nu de posibilitatea izbânzii.

Ne întoarcem, prin gând, în trecut și luăm din amintire, dezinvoltura juvenilă care nu cunoștea opreliștea de azi.

Identitatea de oricând, a omului există din vremea jocurilor. Trăsături de caracter importante se întrevăd în felul în care te destinzi.

Mai târziu, trăsăturile se vor accentua în funcție de intensitatea experienței de viață (gravitatea situației) și de profunzimea pe care o dezvolți în școală și în biblioteci.

În concluzie, copilăria este o locomotivă a visurilor care nu are capăt de drum.

 

3 păreri la “Eseu argumentativ: Despre copilărie*, de Dan Ionescu

  1. Si di se traim – ori pri bini, di rau – ori pri rau, di prosti?

    Iertata sa ne fie paranteza:
    eu intalnii atati copii scoliti –
    si care isi schimbara, numai, freza –
    Ca au ramas copii batrani… tampiti…

    25 septembrie 2016

    Ps. Io zac ci scoli firi actiuni,
    Ii o lapadatura, di minuni…

  2. Pingback: Și di șe trăim – ori pri bini, di rău – ori pri rău, di proști? – liviuflorianjianublog

  3. Copilăria – miracol fără …vârstă

    Copii fiind – și zi, și noapte,
    Cu nesaț, savuram basme…
    Bunici, validați în acte,
    Ne hrănim tot cu …fantasme!

    Petre Cazangiu

Lasă un răspuns