Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române

Foto: Eliza Jugănaru

Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române

de Bogdan Jugănaru

Aniversarea a 145 de ani de existenţă a prilejuit Bibliotecii Academiei să-şi deschidă porţile şi să prezinte publicului larg şi mass-mediei valorosul patrimoniu cultural-ştiinţific naţional ce ne îndreptăţeşte a ne reclama ca fiind parte a culturii şi civilizaţiei universale. Ca o scurtă cronică a evenimentului denumit “Noaptea Porţilor Deschise la Biblioteca Academiei Române – 145 de ani” trebuie menţionate succint cele mai importante momente ale acestuia, pentru o cât mai bună percepţie a valorii culturale pe care o reprezintă această instituţie în viaţa “cetăţii”.

În jurul orei 18:00 în Sala de Expoziţii “Theodor Pallady” a B.A.R. a avut loc deschiderea festivă, în prezenţa conducerii Academiei Române (între care am remarcat prezenţa istoricului acad. Dan Berindei)şi a unor reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, urmată de câteva discursuri dintre care menţionăm alocuţiunea doamnei cercetător dr. Georgeta Filitti, cu tema: 50 de ani de studiu în Biblioteca Academiei Române, precum şi vernisarea expoziţiei Legătura cărţii româneşti vechi. Între Bizanţ şi Occident realizată de doamna Gabriela Dumitrescu, urmate de un concert de muzică bizantină susţinut de Corul Nectarie Protopsaltul – în ton cu tema expoziţiei – care au abordat un repertoriu pronind de la partituri aflate în colecţiile B.A.R.

În cadrul manifestărilor destinate deschiderii festive am mai remarcat în mod deosebit discursul bine fundamentat legat de proiectul european de tip Leonardo cu titlul: “Creşterea serviciilor de bibliotecă în relaţia cu publicul tânăr” (desfăşurat anul acesta la B.A.R.) susţinut de dr. Delia Bălăican.

Seara a fost continuată cu mese rotunde şi dezbateri desfăşurate în Foaierul Amfiteatrului “Ion Heliade Rădulescu” pe trei teme principale:

–          Cartea prin vremi – unde au susţinut comunicări ştiinţifice: Andrei Oişteanu, O istorie a bibliocidului, prof. univ. dr. Mircea Anghelescu, misiunea Bibliotecii Academiei Române, patrimoniu şi donator, Stanca Desa, Relatări din perioada patrimoniului prohibit şi Măriuca Stanciu, A existat o politică de selecţie a fondurilor secrete?

–          Cărţile arestate. Autori încarceraţi – unde au susţinut comunicări ştiinţifice: Dan C. Mihăilescu, George Ardeleanu, Clara Mareş şi Ioan Stanomir.

–          Manuscrisul medieval: traiectorie, autoritate, receptare – unde au susţinut comunicări ştiinţifice: Andrei Găitănaru, Imposibilul autor şi transparenţa unui pseudonym. Cine a scris de fapt, tratatele Sfinţilor Părinţi? Studiu de caz: Corpusul Areopagitic, Cătălin Buciumeanu, Manuscrisele bizantine şi traiectoria lor europeană şi Ovidiu Olar, Comori culturale româneşti uitate sau puţin cunoscute în colecţii din ţară şi din străinătate.

Pentru cei pasionaţi de high-tech au fost organizate prezentări ale unor echipamente de ultimă generaţie – tablete, Smart TV-uri, e-book-uri – efectuate de reprezentanţi ai companiei Samsung în cadrul secţiunii IT – demo. În acelaşi cadru s-a desfăşurat un târg IT & C.

În Parcul Academiei Române a avut loc toată seara şi noaptea respectivă un spectacol live care a inclus un recital de chitară clasică susţinut de talentatul Vlad Cristian Ghinea, elev al liceului de artă Dinu Lipatti, urmat de trupele de teatru Experimenthalia şi Okaua care au prezentat secvenţe ale unor piese clasice sau moderne de teatru, Relansarea Bookcrossing moment oferit de Radio România Cultural, parteneri ai evenimentului. Trupa feminină No’Mads a încântat audienţa cu recitalul muzical denumit A visual Odissey, word music şi o prezenţă scenică seducătoare.

O notă deosebită, de spiritualitate creştină a fost adusă de corul Tronos prin momentul numit: Cântare bizantină.

În încheierea seriei de concerte live în aer liber cei prezenţi au putut urmări concertul formaţiei vocal-instrumentale Anton Pann care a susţinut momentul artistic denumit: Din colburi de poveste. File musiceşti.

Ca un element inedit al manifestării trebuie menţionată demonstraţia de tipar manual intitulată Happening – Moara de Hârtie unde publicul a putut tipări cu propria mână un fragment din Letopiseţul lui Miron Costin referitor la bucuria pe care o dă “cetitul cărţilor”. Ce element mai reprezentativ din programul destinat aniversării unei biblioteci se putea găsi?!

Editura Academiei a avut propriul stand de cărţi, oferite la preţ promoţional, cărţi importante şi interesante, ce s-au epuizat rapid.

Pe parcursul întregii serii publicul a beneficiat de tururi ghidate în bibliotecă, prilej cu care au putut fi vizionate sălile de lectură, cabinetele specializate şi au fost furnizate informaţii despre activitatea şi patrimoniul Bibliotecii Academiei, despre unor exponate rare şi povestea ajungerii lor în bibliotecă.

Evenimentul s-a desfăşurat în intervalul orar 18:00 – 01:00 şi a adus la B.A.R. un flux continuu de câteva mii de vizitatori pentru care cultura nu este doar o vorbă în vânt.

Expoziţiile şi temele de discuţie ale serii au prezentat metamorfoza unei instituţii peste timp, de la momentele de început, frumoase prin prisma epocii istorice, şi până la transformarea din zilele noastre, când avem în faţă un modern şi matur edificiu de conservare, prezervare şi valorificare cultural-ştiinţifică  a patrimoniului cultural naţional.

În prezent, putem considera că România deţine prin Biblioteca Academiei Române una dintre cele mai valoroase colecţii de patrimoniu cultural din sud-estul Europei, ceea ce conferă ţării noastre un rol important în dezvoltarea cultural-ştiinţifică şi care obligă la atingerea unor cote europene şi internaţionale în dezvoltarea instituţiei.

De altfel, Biblioteca Academiei Române, datorită valorii sale patrimoniale, este deja integrată în câteva foarte importante proiecte europene. Menţionăm în mod special proiectul bibliotecii digitale europeaneă,  Europeana Libraries, care contribuie în mod deosebit la creşterea vizibilităţii şi notorietăţii Bibliotecii Academiei pe piaţa europeană şi internaţională a cercetării.

Este important – credem noi – ca pe cerul unei Europe tot mai tehnologizate, care facilitează accesul la informaţia solicitată de utilizatori, Biblioteca Academiei Române să-şi afirme locul de instituţie dinamică şi sincronă cu evoluţia timpului său şi să strălucească într-o constelaţie a culturii mondiale.

 

Lasă un răspuns