COLEGIALĂ, de Ion Manu

COLEGIALĂ

De Ion Manu

Colega mea, ce fără teamă

Pe scenă mult ne-am sărutat

Nici ce simţim, nici cum ne cheamă

Noi încă nu ne-am întrebat…

Spre rampă-n loc de cer cu stele

Privim, jurându-ne amor…

Ne dezbrăcăm până la piele

C-aşa vrea domnul autor!…

Pompieri, recuziteri, mecanici,

Sufleori, statişti şi regizori,

Roiesc ca-n clipa unei panici,

Şi… fac, ce fac de-atâtea ori!…

În frământarea lor ciudată

Şi-atâtor… mii de ochi din stal

Ce-ar fi dac-am fugi odată…

În codru des… de pe fundal?!

Şi-acolo, prinşi de dor de ducă

Când inimile noastre ard

………………………………..

Tu să mă mângâi pe perucă…

Şi eu… să te sărut pe fard!…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.