Cățelușul cu lătrat de argint. Poem, de Liviu Florian Jianu

Cățelușul cu lătrat de argint
Colo-n Londra, la studenți, pe la Șomaj,
stă o buturugă suspendată –
bată vântul – la furtuni – să bată,
intră-ntreaga Lume în sevraj,

că rămâne – fără cap –
bă , tată!
Colo-n Londra, la studenți, pe la Șomaj,
dacă e – și de se vede – bine –
cine are – cine lucră – vinde ?
cu o scară –
pe o gură
de merinde –
să ridice-asemenea-abataj –
ca să nu rămână – mortul – de rușine –
ori – la cap –
pe-al tuturor –
beteag!
Colo-n Londra,
la studenți, pe la șomaj,
nu cumva vă ridicați – prea sus –
și capul –
că v-apucă amețeala –
fără leacul –
de-a salva – vreun ipotetic – ambalaj –
de deteriorat –
toți oamenii –
tot veacul!
Colo-n Londra,
la studenți – îmi pasă,
ce se-ntâmplă – de va fi – rănit –
vreun englez – de-al meu – de pe acasă –
ori străin –
de-un fericit – sfârșit!
Și atunci,
din turnu-mi
de cățel-
latru –
și-am tăcut –
acum, nițel…

O părere la “Cățelușul cu lătrat de argint. Poem, de Liviu Florian Jianu

  1. Versurile pre-sărate, Cuprind un balon de date,Ermetic, alambicate, actuale, expirate.Cuțu e plin de zorzoane, Nu știe ce-nseamnă foame. Mi se pare erudit, dar c-un ,,nas” prea ascuțit

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.