Bucura Dumbravă: Cartea munților.

S-a întâmplat astăzi…

Vf.Ocolit (sau Vf. Bucura Dumbrava)

           Bucura Dumbravă, pe numele ei adevărat Fany Seculici, s-a născut la 28 decembrie 1868 la Bratislava. La patru ani se afla la Viena, iar la cinci, împreună cu familia, se stabilește la București, devenind româncă.

          Bucura Dumbravă este, alături de Mihail Sadoveanu, printre primii autori de romane istorice din literatura noastră. Primul ei roman, Haiducul, avându-l  protagonist pe Iancu Jianu, a apărut inițial în foileton în ziarul partidului socialist german, Vörwarts. Ulterior, la aproximativ un an, cartea se publică în volum, fiind mult apreciată de Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction si alții.

         Într-o scrisoare către directorul Convorbirilor critice, I. L. Caragiale scrie despre marele succes literar al amicei sale, domnișoara Fany Seculici: Mi se pare ca Die Zeit din Viena și Neue Freie Presse… îi fac niște extraordinare elogii. Tare mi-ar părea bine să se adeverească părerea mea despre fata asta atât de inimoasă și spirituală; numai de ar fi scris în românește să ne bucurăm și noi. Abia peste treisprezece ani dorința lui Caragiale a devenit realitate, Cartea munților fiind prima lucrare scrisă de autoare direct în limba română (Visul ar fi să ne hrănim cu parfumul florilor și al pădurii./…/ Căci alta e foamea de sus și alta cea de jos: cu toată negativitatea ei, cu toată nevoia materială din care se trage, foamea de sus conține un pic de spiritualitate, fiind datorată unui avânt sufletesc spre frumusețe și spre culmi. Și ce bună e setea, când ai umblat mult fără să găsești apă, și ți-e cald! Te culci peste izvor și sorbi, și sorbi, și ești îndată convins de adevărata existență a ambroziei, pentru că știi că această băutura a zeilor era ușoară și dulce ca izvorul blagoslovit din care te adapi.).

         Scriind o recenzie la volumul Cartea munților, Emanoil Bucuța, care i-a purtat scriitoarei o nemărginită admirație și o statornică prietenie (sentimente ce s-au cimentat în numeroasele lor drumeții în Carpați), nota : ,,Fanny Seculici era fără naționalitate limpede, așa cum îi plăcea ei; avea uneori furii împotriva hotarelor trase între oameni : născută la Bratislava, așezată de la cinci ani în România, cu o mamă poate mai mult germană și cu un tată mai mult slovac-ungur, scriind  și vorbind aproape tot așa de ușor în limba germană, franceză și engleză, Bucura Dumbravă era numai româncă.”

         În 1913 îi apare romanul Pandurul, care evocă figura lui Tudor Vladimirescu. Haiducul și Pandurul făceau în fapt parte dintr-o trilogie Sfărâmătorii de valuri. Cel de-al treilea volum – din păcate pierdut pentru totdeauna – se intitula Sarea norodului. Bucura Dumbravă se ataşase profund de tradiţiile şi spiritualitatea ţării noastre, nutrind un cult romantic pentru figurile istorice legendare. Zeci de personaje istorice se perindă în opera sa, creionate alert, uneori printr-o singură trăsătură distinctivă, într-un fel ca în cronica lui Gr. Ureche. Stihuri de doină şi baladă haiducească însufleţesc personaje, iar peisajul, descris la modul sublim, contrapunctează  tragismul perioadei istorice.

         Povestirile scrise între 1913 şi 1919, parte apărute în periodice, vor constitui substanţa unei culegeri de legende, Ceasuri sfinte(1921), traduse în româneşte de autoare.

 

 

 

2 păreri la “Bucura Dumbravă: Cartea munților.

  1. ,,Mersul pe munte este, în primul rând, o călătorie interioară. … Viața e compusă din multe vârfuri, multe piscuri înalte.” (alpinistul Constantin Lăcătușu)

Lasă un răspuns