Peisaj interior. Poem, de Dan Ionescu

Peisaj interior

 

 

Dealul șerpuiește către infinitul rural.

Șanțuri, asemănătoare urmelor de depresii,

suportă apele nimănui.

O broască punctează,

cu sărituri ferme,

albastrul răsfrânt.

Nămolul, sclipind în raze,

încearcă să țină calul departe de alergări.

Continuă să citești