Vă place Brahms? – Cronică de film

Vă place Brahms? – Cronică de film

de Mirela Teodorescu

Vă place Brahms? (în engleză  Goodbye Again) este un film romantic franco-american din 1961, regizat de Anatole Litvak. El a fost realizat după un scenariu de Samuel A. Taylor bazat pe romanul Vă place Brahms? de Françoise Sagan.  Imaginea a fost filmată de operatorul Armand Thirard iar coloana sonoră a fost realizată de Georges Auric după compozițiile lui Brahms. Filmul a fost produs de Litvak pentru companiile Argus Film și Mercury Productions şi distribuit de United Artists

Continuă să citești

Editorial: POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT

POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT

 de Liviu Florian Jianu

A fost odată o floare  urâtă.

Nu avea culoare, nu avea petale, nu avea miros, era  spălăcită şi diformă, şi toate florile, şi toţi trecătorii care o priveau , îşi ziceau: uite ce floare urâtă!

Continuă să citești

Ștefan Vlăduțescu: Communication medium/media

By his books, “Gutenberg Galaxy” (1962) and “Understanding media” (1964), Canadian author  Marshall McLuhan, brings significant contribution to clarify  the status of communication medium. He starts from an idea, we should have said simple and common, if it has been definitive for contemporary vision on  medium: same message can have different social and individual significations and effects according to communication medium that assure transmission. In “Understanding media”, M. McLuhan asserts about it, that is an interaction axiom by which is lighted the role of broadcasting techniques, “the medium is the message” (McLuhan M., 1964, p. 16).

Continuă să citești

Teatrul Foarte Mic: spectacolul LOCURI CALDE

afis locuri calde

Vă invităm duminică 31 martie, ora 19.00 la Teatrul Foarte Mic la spectacolul

LOCURI CALDE

Spectacolul câștigător al Festivalului Teatrelor de Buzunar (ediția 2012) vă invită să descoperiți cum arată viața a doi tineri căsătoriţi care, deşi locuiesc împreună, se văd pentru numai 120 de minute pe zi. Cât de mult sau unde se intersectează viziunea lui cu a ei în ceea ce priveşte viaţa şi tot ceea ce înseamnă „noi” ?

Continuă să citești

ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: The Noise

The Noise

de Ștefan Vlăduțescu

The noise este un element ontologic important al comunicării. Conceptul de zgomot desemnează factorii fizici şi/sau psihologici ce influenţează negativ derularea evenimentului de comunicare: “Orice factor care poate împiedica transmiterea, înţelegerea sau interpretarea corectă a mesajului” (Pavalache-Ilie M., 2012 ). Pentru sensul de „zgomot” se utilizează şi noţiunea de „interference”; de exemplu, D. J. Rothwell vede „semantic noise” ca o generare de „interference” (Rothwell D. J., 2009, p. 12). De asemenea, K. S. Verderber, R. F. Verderber şi D. D. Sellnow vorbesc despre „interference (distractions)”, ca element al comunicării (Verderber R. F., Verderber K. S., Sellnow D. D., 2010, p. 3).

Continuă să citești

Moara cu noroc, de Ioan Slavici. Referat

Referat. Moara cu noroc, de Ioan Slavici

de D. Ionescu

Cele mai valoroase lucrări pe care le-a dat talentul de prozator al lui Slavici sunt din domeniul nuvelisticii, iar cele şase volume de nuvele, primul intitulându-se Novele din popor – 1881, au contribuit la progresul literaturii române în direcţia  înfăţişării realiste a vieţii sociale, prin evocarea procesului de formare a micii burghezii rurale şi prin crearea unor personaje reprezentative care ilustrează anumite principii morale. Despre Novele, Mihai Eminescu scria că „exprimă fondul sufletesc al poporului nostru“.

Continuă să citești

Cronica retro. Dan Ionescu: Departe de ocean (lirica. Ed. Cartea Românească, București, 2000)

departe de ocean

 

Cronica retro. Dan Ionescu: Departe de ocean (lirica)

de Geo Constantinescu

Metafora spiralei este metafora destinului omului, dar și cea a continuei deveniri a universului. Văzduhul, norii, constituie leagănul formării omului primitiv, natural, al trăirilor pure, nelimitate, iar cetatea, sunetele clopotniței sunt creațiile civilizației care i-au dat sens. Dar atunci când sunt părăsite aceste elemente esențiale, pentru haosul fără sens al obiectelor perisabile ale contemporaneității, omul e pierdut. Volumul ce-l succede, Departe de ocean (Ed. Cartea Românească, București, 2000) reia tema destinului poetului în lumea de azi, găsind puncte de reazem tot în omul naturii și al civilizației tradiționale, reprezentat simbolic de țăranii risipiți pe ogoare, ale căror brăzdări pe frunți și obraze „amintesc de supărarea Domnului pe om”. E vorba de supărarea care a născut creația umană, efortul de completare a creației perfecte, dar limitate, a lui Dumnezeu.

Continuă să citești