Ioan Barbu: Reportajul astăzi / Story today, de Dan Ionescu

i b 2Ioan Barbu: Reportajul astăzi

de Dan Ionescu 

Un oraș pe lună și Îmblânzitorii de ape sunt cele mai recente cărți semnate de Ioan Barbu. Ambele au văzut lumina tiparului în 2012, la Editura Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea.

În Cuvânt înainte la Îmblânzitorii de ape, Neagu Udroiu scrie: „Scriitorul Ioan Barbu își convoacă din când în când cititorii, numeroși și avizați, pentru a le propune prin cărțile sale subiecte diverse, în mod constant interesante și atractive”.

Continuă să citești

Teodor Bălășel: Ostrovul de la Călimăneşti (1931)

MD3Foto: Mihaela Delamare, O piramidă în spațiu

31. I. 1929 – s-a născut Constantin Mateescu, în Râmnicu – Vâlcea;

31. I. 1941 – a murit Teodor Bălășel, la Ștefănești  (n. 7. XI. 1869, în com. Bogdănești, jud. Vâlcea).

 

Despre faptă și consecință

images

Despre faptă și consecință: E legea firii omenești în care stă porunca: faptele tale să fie mulțumirea vieții tale. Ioan Slavici

Mulțumirea vieții, după cum se formulează aici, este deplasată mai spre amurg, spre pensie, când, salvat tumultului existențial, de atingere a țintelor care au atestat destinul tău în vreo profesie, ai răgazul de a sta pe balconul casei tale simple și de a-ți aminti eventual de propria copilărie. Ca în lirica blagiană, te uiți în jur, dacă nu ai preschimbat casa părintească, și te va uimi diferența dintre lucruri: colosale în ochii tăi de copil, iar azi, minuscule, privite de pe mormanul de ani acumulați (în fire și în felul de a evalua lucrurile). Măsori, cu mintea, distanța dintre emoțiile semnificative din viața personală și în locul tău, al celui care ai viețuit clipa, redescoperi trăsătura morală (gândul acela profund al tău) care a înfruntat momentul. Felul faptei de aspirația morală este dictat. Imaginea realităților care ți-au consumat emoția te recucerește.

Continuă să citești

ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu

svdl

 

 

Ştefan Vlăduţescu: Un eseu despre teoria informaţiei

de Mirela Teodorescu

 

În ultimele decenii, tot mai mulţi oameni de ştiinţă  au fost preocupaţi de felul în care comunicăm, ce , cum, cu cine, de ce comunicăm. Care sunt diferenţele între comunicare, informaţie şi mesaj, care sunt punctele comune lor? Este nevoie să interpretăm/decodificam mesajele pentru a ajunge la informaţie? Au codurile un rol în transmiterea/recepţionarea informaţiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informaţia de la teorie către ştiinţă” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002)  de Ştefan Vlăduţescu, conferenţiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informaţia, precum limba maternă, se învaţă teoretic după ce deja o ştim. Ca să ne însuşim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Şi pentru informaţie sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conştiinţă teoretică prea clară şi abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o învăţare “learning by doing” “ (pag. 21).

Continuă să citești

Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: An essay on the theory of information, by Mirela Teodorescu

 

svdl

Ştefan Vlăduţescu: An essay on the theory of information

by Mirela Teodorescu

 

On the last decades, more and more scientists have been preoccupied with the manner in which we communicate: what, how, with whom and why we communicate. What are the differences between communication, information and message, what are their similarities? Is it necessary to interpret/decode the messages to reach the information? Do codes really have a role in transmitting/receiving the information? Many of the answers to these questions can be found in the book: “Information from theory to science”  (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002)  by Ştefan Vlăduţescu,with an excelent CV, associate Professor at the University of Craiova.  He asserts: “Information much like the native language is learned in theory after we already know it. In order to learn the grammar of the native language we indubitably can assume that we  are able to use the “grammar” language beforehand as the language itself we speak it already. Thus the grammar appears as a theory of the act of speaking. These features concern also the information as do any current activity. First of all, we know how to do something without a clear theoretical consciousness of it and barely after do we learn the theory such as a “learning by doing” process”.

Continuă să citești

Vintilă Corbul: Iubirile imposibile ale lui Petronius

M.D.Foto: Mihaela Delamare, Râzgâiatul din zăpadă

30. I. 1940 – s-a născut Ion Filipoiu, în com. Zorilești, jud. Gorj;

30. I. 1932 – s-a născut Dinu Săraru, în Râmnicu – Vâlcea;

30. I. 1852 – s-a născut I. L. Caragiale, în satul Haimanale, jud. Prahova (m. la 1. II. 1912, la Berlin);

30. I. 2008 – a murit Vintilă Corbul, la Paris (n. 26. V. 1916, în București).

 

Teatrul Naţional Craiova: “Năpasta”, cronică dramatică, de Liviu Florian Jianu

CRUCEA DIN COPAC

descărcare (1)

Teatrul Naţional Craiova – “Năpasta”

Crucea de lemn aninată în copacul uscat, cu două ramuri, mă obsedează. Care este semnificaţia ei în spectacolul cu piesa “Năpasta”, de I.L. Caragiale, în regia lui Kincses Elemer? “Năpasta”, eu o catalogam ca piesă necreştină.

Continuă să citești

ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Magia comunicării (Book Review), de Mirela Teodorescu

concepte

Ştefan Vlăduţescu : Magia comunicării

 

de Mirela Teodorescu

Ştefan Vlăduţescu este un exeget în comunicare cu mai multe cărţi publicate în acest domeniu, fiind fascinat de diversitatea aspectelor oferite de acest segment al stiinţei, în care se întrepătrund noţiuni de sociologie, psihologie, filosofie, filologie, jurnalism, relatii publice, informatică, matematică, stăpânindu-le  cu multă îndemânare în volumul “Concepte şi notiuni de comunicare şi teoria mesajului” (Craiova, Editura Sitech, 2009).

Continuă să citești

Andrey Tarkovski: Călăuza, cronică de Liviu Florian Jianu

descărcare

Cronică la filmul “Călăuza” de Andrey Tarkovski

de Liviu Florian Jianu

Singurul element religios vizibil al filmului este o icoană, aruncată printre seringi, reziduuri industriale, mărunte obiecte menajere: apa spală şi mângâie rănita creaţie efemeră, şi gândul duce la un vers al lui Walt Whitman: “peste mormintele noastre va creşte iarba”. Oamenii care s-au încumetat în Zonă nu mai există în cadru. Doar ceaţa, macbethiană, ridicându-se, dezvăluind vestigiile goanei după linişte. şi liniştea, şi apa, şi iarba, şi mâlul, îşi deschid rănile, ne arată ruinele modernităţii, ale civilizaţiei, în timpul în care camera – nevăzută – este un ochi deschis, al spiritului, care se poartă pe deasupra apelor.

Continuă să citești

Concurs Naţional de Epigramă

Casa de Cultură “Ion Caraion” a municipiului Buzău şi Cenaclul umoriştilor “Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim” al instituţiei, organizează Ediţia a XIV-a a Festivalului Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, în perioada 10 – 12 mai 2013.
Cu această ocazie lansăm următoarele concursuri:

Continuă să citești